Atac la turism tratat cu calmul englezesc

de Virgil-Liviu Sabău, reporter

Atac la turism tratat cu calmul englezesc

Câine spânzurat, naţiune condamnată

     Persecuţii de tot felul ne pândesc, ascunse în cele mai neaşteptate colţuri ale lumii. De câteva zile pe EVZ.ro – pagina oficială de internet a binecunoscutului ziar „Evenimentul Zilei” – mi-a atras atenţia o ştire năucitoare. Cică două englezoaice frustrate de-o imagine venită din România încearcă să boicoteze nici mai mult, nici mai puţin, tot turismul românesc. Mălin Mot ne spune acolo că Lucinda Hare şi Jackie Short sunt scandalizate de faptul că, în România, autorităţile sunt pasive faţă de tratamentele violente aplicate câinilor. Bâtrânicile din ţara „calmului englezesc” au văzut, probabil pe internet, cazul unui câine „spânzurat de un copac şi lăsat să moară după ce a fost lovit cu brutalitate în zona capului.” Drept urmare, cele două lady şi-au anulat vacanţa plănuită în România şi au

E bine să ştim că se poate şi aşa… (V): Vacanţă în haine vărgate

(E bine să ştim că se poate şi aşa… V)

     Scormonind în cutele ascunse ale minţii umane după comportamente ciudate şi ciudăţenii comportamentale, găsim simpatia firească a mulţimii faţă de „nevinovatul” găsit vinovat şi condamnat ca atare. Individul, ştiindu-se adulat de fani chiar dacă face parte din tabăra adversă, plusează la jocul de poker al vieţii, mizând hotărât şi temerar pe cacialmaua politică – în ultimul ceas se aruncă dezinvolt în puşcărie. Specialiştii din psihologie pot adăuga la indexul manualelor – tipărite sau în format electronic, cum or fi ele – acest individ drept prototipul serios al grandomanului afişat pe-o faţă de actor comic.

     Parcă n-am şti că puşcăriile „e” diferite, în funcţie de latura financiară a condamnatului; că, indiferent de câte grade de libertate ar avea la dispoziţie, numele (şi renumele) individului rămâne acelaşi. Şi acelaşi e şi respectul primit, cu atât mai mult cu cât puşcăria e locul unde asemenea comportamente sunt apreciate la maximum.

     Un hoţ, totuşi, rămâne hoţ. Fiecare clipă de încarcerare ar trebui să-i amintească asta şi, adunate şi puse cap la cap, ar trebui să încropească

E bine să ştim că se poate şi aşa (III)

     Aflu că turismul românesc e în dezvoltare. Asta e bine, deşi astăzi trebuia să fie deja dezvoltat şi obiectivele noastre turistice - naturale şi istorice - exploatate mai eficient. A face un traseu prin ţară cu rulota este o idee tentantă, pentru noi şi pentru turiştii străini dornici să ne vadă frumuseţile patriei. O astfel de vacanţă oferă câteva avantaje în plus faţă de o vacanţă cu cazare la hotel: permanentul contact cu natura, libertatea de-a face în permanenţă ceea ce vrei, atunci când şi cum vrei.

Costurile sunt, şi ele atrăgătoare: 1.600 de euro, preţ care include campările, ghidul şi excursiile. Traseele acoperite sunt din Transilvania până în Delta Dunării, cu escală pe litoral. Totul durează în jur de trei săptămâni şi, după cum sună, ar trebui să fie fantastic.

     Bineînţeles, românul de rând, pălmaşul, nu-şi poate permite un astfel de lux, asta pentru că o rulotă valorează de la 12.000 de euro în sus la prima mână, 3-4.000 de euro la mâna a doua, iar centrele de închiriere, practică tarife destul de mari. Dar sunt destul de mulţi străini amatori, şi pe atragerea lor ar trebui să se concentreze turismul românesc.