E bine să ştim că se poate şi aşa… (I)

   Cu toate asigurările vehiculate în ultimul timp pe la televiziuni cum că România se află pe drumul cel bun în materie de economie, rămân în continuare sceptic. În primul rând pentru că, asemenea majorităţii românilor, mi-am pierdut încrederea în şeful statului astfel încât dacă, prin absurd vorbind, ar apărea într-o bună zi pe un post de televiziune şi ar spune că unu şi cu unu fac doi, l-aş bănui de înşelătorie. În al doilea rând pentru că aici, în Orăştie, chiar dacă jumătate de ţară ar merge bine, noi tot am merge dinspre rău spre mai rău (legile lui Murphy).

   Modelele economice ale lumii există şi funcţionează. La ei – nu la noi ! Asta datorită faptului că ei au mentalitatea şi cultura pe care-o au ei, iar noi o avem pe-a noastră. Orice imitaţie este sortită de la bun început eşecului din această cauză. Noi trebuie să ne inventăm propriul model economic – acel model care să funcţioneze bine numai la noi, fiind adaptat exclusiv mentalităţii noastre.

   Se pare că undeva, în România, nu departe de noi, există o localitate care a găsit soluţia. Municipiul Sebeş, din judeţul Alba a redus rata şomajului la doar… doi la sută ! Undeva, în adâncul sufletului, ştiu că în realitate nu e chiar aşa. Pe lângă populaţia înscrisă în evidenţe, există persoane – considerabil mai multe – care nu figurează nici ca şomeri, nici ca angajaţi, nici ca angajatori şi nici ca mici întreprinzători. Aceştia sunt cei ce muncesc la negru, sau se întreţin din alocaţiile copiilor completate, din când în când, de mici activităţi plătite de beneficiari „în natură” (troc). Apoi mai sunt cei ce trăiesc din mici găinării, cei ce se ocupă de furturile de metale, etc. Şi lista persoanelor din această categorie poate continua.

   Pe site-ul Ziarului Financiar, Răzvan Mureşan ne spune că în Municipiul Sebeş urmează să se creeze 400 de locuri de muncă în industria construcţiei de maşini, ca urmare a investiţiei grupului german Daimler. Nu poţi să nu fii invidios când vezi o asemenea ştire. E adevărat că şi la noi sunt cei de la Sews-R, dar ăştia au regresat mult faţă de cum au început. Nu demult au lăsat câteva sute de oameni în şomaj, ceea ce însemnează că le scârţâie o rotiţă din angrenaj (rimează, nu de alta !). Cineva, pe Facebook, se întreba: Ce naiba au în plus primarii altor oraşe, primari care reuşesc să aducă investitori, şi primarul nostru n-are ? Păi, fie vorba între noi, nu cred că e vorba numai despre primar. El a preluat o Primărie defectuoasă şi nu se pricepe să o repare. În parte, ca fost vice-primar, ar fi trebuit să fie la curent cu toată mişcarea din instituţie, legală sau ilegală, cu toate găştile de-acolo, infracţionale sau nu şi aşa mai departe. Dar e prea mult să-l acuzăm numai pe el de toate relele care se fac în numele Primăriei. Cum se spune: „Încă n-a prins destulă mâzgă”. Dar e bine să ştim că se poate şi altfel decât ca pe la noi.

Virgil-Liviu Sabău

Orăştie, 28 aprilie 2013